Efectul pesticidelor asupra râmelor.

Intensificarea practicilor agricole și în special a utilizării pesticidelor, adesea duc la o scădere a biodiversității în special al organismelor edafice (din sol). Râmele reprezintă o mare parte din biomasa (94 %) solului și joacă un rol important în funcționalitatea proceselor ecologice ale solului. Rîmele influențează dinamica materiei organice, structura solului și comunitatea microbiană, participă activ la aerarea solului, la infiltrarea apei și pe lângă activitatea de ingerare a materialului de sol, râmele au rol și în transportul solului dintr-un orizont în altul (de la suprafaţă, în orizonturile inferioare şi invers). Mulți autori subliniază importanța râmelor pentru evaluarea impactului generat de către poluare asupra solului încă din anul 1984 (C.A. Callahan). Râmele au fost utilizate ca bioindicatori pentru calitatea solului și pentru impactul mediului și sistemelor de recoltare precum și al poluanților deoarce sunt o parte foarte importanta a solului, fiind ușor de colectat și identificat. Colectarea unor râme, respectiv cele de la suprafața solului (epigeice sau anecice) este facilă, altele sunt aproape imposibil de colectat, de exemplu cele aflate la adîncime (endogeice), pentru colectarea acestora trebuind folosit un amestec de formaldehidă cu apă, sau pudră de muștar în amestec cu apă sau șocuri electrice.

Protocoalele experimentale ale studiilor ecotoxicologice sunt în general similare și caracterizează răspunsul biologic al râmelor la expunerea la pesticide. Indivizii sunt expuși în condiții de laborator, de control, la una sau mai multe concentrații de contaminanți, utilizând orice fel de substraturi contaminate artificial sau soluri prelevate de pe teren. Efectul pesticidelor asupra individului arată că pesticidele, (1) pot provoca deteriorarea ADN-ului; (2) perturbă activitatea enzimelor implicate în managementul stresului oxidativ, (3) și, în special cele organofosforate afectează activitatea carboxilesterazelor și a colinesterazei, (4) pot modifica stabilitatea unor tipuri de membrane celulare / intracelulare, (5) pot induce modificări morfologice la nivel de țesuturi sau de celule.

În ecotoxicologia solului, se aleg de obicei specii ușor de întreținut și de reprodus în condiții de laborator. Având în vedere ecotoxicologia solului, acestea aparțin majoritar genului Eisenia respectiv, E. fetida și Eisenia andrei. Acestea au fost utilizate în majoritatea studiilor toxicologice, deși speciile din genul Lumbricus sunt din ce în ce mai studiate. Eisenia fetida este cea mai folosită în testele de toxicitate la nivel internațional.

Majoritatea categoriilor de pesticide dăunătoare pentru râme par să fie strobilurine, sulfoniluree, triazoli, organofosforate și neonicotinoide

De exemplu, utilizarea clorpirifosului poate provoca o întârziere în creștere și o scădere a producției de coconi. Glifosatul poate afecta eclozabilitatea coconilor și, prin urmare, numărul de juvenili, precum și creșterea acestora, modificînd astfel timpul de maturizare. Se urmărește (1) gama largă de funcții, de exemplu: locomoţie, reproducere și hrănire, (2) specificitatea scăzută a acestora, reacționînd la o gamă largă de poluanți și (3) relevanță ecologică, efectele putînd fi legate de consecințe la nivel biologic superior.

Riscul real al efectelor nocive asupra populațiilor de râme îl reprezintă aplicarea de insecticide neonicotinoide, care depinde de expunere, concentrație, durata și calea expunerii, rata de absorbție și sensibilitatea inerentă a speciilor. Rîmele, ca în cazul tuturor speciilor comune, riscă să moară în cazul consumării solului sau a particuleor organice cu concentrații de insecticide neonicotinoide de aproximativ 1 ppm sau mai mari timp de câteva zile. Se estimează că un număr mai mare (până la 50%) de râme ar fi expuse riscului de mortalitate la atingerea concentrațiilor aproximative de 3 ppm și mai mare. Galeriile lor abandonate sunt umplute ulterior cu sol provenit din orizonturile humice şi reprezintă zona preferenţială de circulaţie a organismelor din sol. Materialul de sol din aceste galerii conține o cantitate mare de materie organică, este bine structurat și aerat, prin urmare fiind un habitat optim pentru organisme uni- și multicelulare. Daca rîmele sunt afectate de pesticide, pierd capacitatea de a se deplasa pentru a forma aceste galerii atat de importate.

Stresul cauzat de prezența unui contaminant poate afecta creșterea, reproducerea și / sau activitatea, la fel si producția de coconi (Figura nr. 3) care este supusă unui grad mai mare de stres. Este foarte important să respectam rotația culturilor, să folosim cît mai puțin atît pesticide cît și fertilizanti chimici, preferînd produse organice pentru a păstra cît mai mult fertilitatea solului. Daca utilizăm produse chimice, omorîm tot ce înseamnă fauna solului, care ne oferă materie organică. Să nu uităm că un sol sănătos este un sol bogat în râme si microorganisme benefice.

Featured Posts
Posts Are Coming Soon
Stay tuned...
Recent Posts
Archive
Search By Tags
Follow Us
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
  • Google+ Social Icon
  • Pinterest Social Icon
  • Facebook Social Icon

©2017 by ecohumusstrong.